Municipiul Bârlad este aşezat în Podişul Central Moldovenesc şi strãjuit de Dealul Crângului (311 m) şi Dealul Mare (264 m).
Principalul curs de apã este râul Bârlad, cu o serie de afluenţi cu debite mici.
Municipiul Bârlad se situeazã aproape de intersecţia unor importante cãi rutiere şi feroviare, pe traseul dintre nordul şi sudul Moldovei, dintre Valea Prutului şi Valea Siretului, la DN 24, care asigurã legãtura între centrul şi sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontierã Albiţa. Prin Bârlad se face legãtura între Bucureşti şi Iaşi.
Bârladul este al doilea oraş al Moldovei din punct de vedere al vechimii. Descoperirile arheologice de la Trestiana-Bârlad atestã cã pe actualul teritoriu a existat o aşezare neoliticã de tip Starcevo-Criş, cu importante argumente din epoca bronzului şi fierului. Urmele de locuire pe aceste locuri aparţin culturii Cucuteni.
Populaţia La recensãmântul din 2002, populaţia municipiului Bârlad era de 69 066 de locuitori, din care 33.224 bãrbaţi şi 35.875 femei. 96,1 la sutã din populaţie sunt români care convieţuiesc în bunã înţelegere cu maghiari, germani, lipoveni, greci şi rromi. 95,6 la sutã din populaţie este ortodoxã, iar restul de alte religii.
Infrastructura Reţeaua de strãzi a municipiului Bârlad mãsoarã 114 km din care 43 la sutã sunt strãzi asfaltate, celelalte fiind balastate sau de pãmânt. Lungimea totalã a reţelei de distribuţie a apei potabile mãsoarã 156 km, cea a reţelei de canalizare 148 km, iar cea a reţelei de distribuţie a energiei termice 51 km. Lungimea reţelei de gaze naturale este de 77 km.
Invãţãmânt Baza materialã a sistemului de învãţãmânt din municipiul Bârlad constã în: 23 de grãdiniţe, 12 şcoli primare şi gimnaziale, 4 licee, o şcoalã profesionalã, o şcoalã de muzicã şi arte plastice, o casã de copii preşcolari şi o casã de copii şcolari. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un numãr de 1.188 de cadre didactice.
Culturã Activitatea culturalã a Bârladului se desfãşoarã în cadrul urmãtoarelor instituţii: Muzeul „Vasile Pârvan“ şi Teatrul „V. I. Popa“, Biblioteca Municipalã „Stroe Belloescu“, Casa de Cultura „G. Tutoveanu“. În structura patrimoniului cultural tezaurizat, un loc aparte îl ocupã donaţiile valoroase ale unor colecţionari de artã plasticã şi decorativã româneascã şi universalã. Acestea au permis organizarea, în anul 1993, a unui Muzeu al Colecţiilor, care se înscrie în reţeaua muzealã naţionalã, alãturi de Muzeul Colecţiilor din Bucureşti.
Sãnãtate Pentru asigurarea asistenţei medicale în municipiu funcţioneazã douã spitale (unul de adulţi şi unul de copii) cu o capacitate de 1.132 de paturi, patru policlinici (adulţi, copii, o policlinicã cu platã şi una stomatologicã) şi 12 dispensare medicale.
Economie Dupã 1990, economia municipiului Bârlad a intrat într-un puternic declin, cu consecinţe deosebit de grele pe plan social. Procesul de stabilizare şi relansare a producţiei a început în anul 1994.
Ponderea în economie o deţine industria. Producţia marfã industrialã o reprezintã rulmenţii, maşinile unelte, aparatele pentru automatizãri electronice şi electrotehnice, firele tip vigonia, ţesãturile tip bumbac şi tip vigonia, confecţiile textile, produsele alimentare.
Sediul Administraţiei Publice Locale se aflã pe strada 1 Decembrie nr. 21, cod 731182, telefon: 0040-235-411760, fax: 416867, e-mail: pbarlad@spectral.ro.
Principalele programe de investiţii în sectorul public: reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã; reabilitarea staţiei de epurare; extinderea sau reabilitarea canalizãrii menajere şi pluviale; introducerea centralelor termice pe gaze naturale la unitãţile de învãţãmânt.
