Descriere: Basarabi (sau Murfatlar, județul Constanța). În marginea de sud a comunei, vestigiile spectaculoase ale unei cariere și așezări mănăstirești cu câteva bisericuțe săpate în creta, datând din secolele X-XII. (vezi lista Principalele situri arheologice din România)
video: minidocumentar produs de TVR
video: Trinitas TV – Comori ale ortodoxiei
Ansamblul mănăstirilor rupestre a fost conservat și restaurat printr-un proiect european din 2012, intitulat „Misterul din dealul de cretă – Bisericile Rupestre de la Basarabi (Murfatlar)”. Complexul a beneficiat și de finanțări AFCN – componenta de patrimoniu.
Obiectivele atinse sunt:
Obiectivul general – deschiderea portilor Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta catre publicul din intreaga lume prin digitizarea si punerea in circulatie nationala si internationala a monumentului crestin de la Basarabi, precum si machetarea Bisericilor de creta si expunerea intr-un spatiu destinat publicului larg
Obiective specifice:
- Inventarierea celor sase biserici sapate in dealul de creta – Complexul de la Basarabi – Murfatlar, monument unic din tara noastra, care pot fi supuse procesului de digitizare, fara a crea vreun prejudiciu acestor valori culturale.
- Organizarea procedurilor aferente procesului de digitizare a obiectivului, identificate prin inventariere, fotografierea panoramica, scanarea si realizarea modelului virtual al Bisericilor de Creta. Materialul obtinut in urma procesului de digitizare va fi elaborat atat in limba romana, cat si in limba engleza. Aceasta procedura va asigura accesul la informatii a publicului din intreaga lume. De asemenea, se va realiza machetarea Bisericilor rupestre, ce se va expune la baza sitului.
- Organizarea actiunilor de postare a materialului obtinut pe site-ul solicitantului ( www.minac.ro) si al partenerului ( www.cjc.ro), precum si pe site-ul proiectului – www.biserici-rupestre-basarabi.ro
Ansamblul aparține de MNIAC:
Complexul monastic de la Murfatlar-Basarabi se încadrează în „orizontul aşezămintelor monahale rupestre”, definit printr-o suită de complexe săpate în stâncă (ori în cretă), situate toate în sudul Dobrogei istorice. Refugiile monahale – peşterile de la Casian, Cheia – „la Izvor”, Limanu, cariera de la Aliman şi eventual, cea de la Cernavodă, ansamblurile de la: Dumbrăveni, Kanaghiol – Silistra, Suha-Reka, din zona Caliacrei şi a Varnei au fost folosite în aceeaşi perioadă cu aşezământul de la Murfatlar-Basarabi.
Complexul rupestru de la Murfatlar-Basarabi este dispus pe trei niveluri sau terase, corespunzând cu trei etape de activitate ce s-au succedat în timp destul de repede: terasa cea mai înaltă reprezentată prin intrarea în bisericuţa B 1 şi prin bisericuţele E 3 şi E 5, galeriile funerare G 1-5; terasa de la mijloc este marcată de intrarea în bisericuţa B 3 cu anexele respective şi de majoritatea mormintelor, iar terasa inferioară de intrarea în bisericuţa B 4.
