Judeţul Vaslui este situat în estul României, la graniţa cu Republica Moldova şi are o suprafaţã de 5.318 kilometri pãtraţi, reprezentând 2,23% din suprafaţa ţãrii. Judeţele vecine sunt Iaşi, Neamţ, Bacãu, Vrancea şi Galaţi.
Din punct de vedere administrativ, judeţul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad şi Huşi), douã oraşe (Negreşti şi Murgeni), 81 de comune şi 456 de sate. Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centralã şi de vest) şi câmpiile deluroase (în partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut şi Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe la numãr, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Principalele lacuri sunt cele de naturã antropicã.
Situat în estul României, la graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui este una dintre zonele mai puţin cunoscute ale ţãrii. Rãsfoind aceste broşuri veţi descoperi cã regiunea are un potenţial deosebit, atât turistic, cât şi economic. Deşi problemele ridicate de şomaj şi nivel de trai nu au fost soluţionate încã, semnele redresãrii au început sã aparã. Datoritã costului scãzut al mâinii de lucru, dar şi apropierii de locaţiile industriale din cele mai bogate centre economice din regiune (Iaşi şi Bacãu), judeţul Vaslui poate prezenta interes pentru investitori. Situarea sa în apropierea unui aeroport internaţional (Iaşi, aflat la 75 de kilometri distanţã) constituie un avantaj important. În momentul în care România se va integra în Uniunea Europeanã, aderare prevãzutã sã aibã loc în 2007, Vasluiul va reprezenta o parte din graniţa de est a Uniunii, ceea ce-i va conferi o mai mare responsabilitate, dar îl va face în acelaşi timp mai atractiv ca punct de legãturã cu ţãrile din fosta URSS.
Deşi figureazã printre puţinele judeţe din România fãrã resurse naturale, Vasluiul dispune de alte tipuri de bogãţii. Situat în Podişul Moldovei, într-o zonã pitoreascã de dealuri domoale şi câmpii fertile, Vasluiul are un sol ideal pentru agriculturã. Podgoriile şi livezile de pomi fructiferi au fost cândva celebre în ţarã. Pãdurile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizate partide de vânãtoare, iazurile şi lacurile bogate în peşte, peisajele pot deveni puncte de atracţie pentru turiştii dornici sã cunoascã locuri autentice, cu iz arhaic.
Valea Similei, între Bârlad şi mãnãstirea Floreşti, cu dealuri împãdurite, din ce în ce mai abrupte, creeazã impresia unui peisaj submontan. Valea Racovei, între Vaslui şi Mãlineşti, este una dintre cele mai pitoreşti din judeţ. Aici se gãsesc pãduri bogate în mistreţi, precum şi un sit arheologic, unde au fost descoperite urme ale trecerii bastarnilor, prima populaţie migratoare germanicã pe teritoriul României de astãzi. Pe Valea Sacã, în comuna Pãdureni, se aflã aproximativ şase hectare de coastã aridã, utilizatã în prezent ca pãşune, unde cresc peste 200 de specii de plante angiosperme, dintre care 37 de specii unice în flora Moldovei. Cu investiţii minime, zona, reprezentând cea mai nordicã rezervaţie de stepã propriu-zisã din România, ar putea fi introdusã în circuitul turistic. Deşi aici cresc numeroase specii rare caracteristice pajiştilor şi sãrãturilor de stepã, regiunea nu a fost declaratã, deocam datã, rezervaţie botanicã.
vezi si Pagina Facebook a Vasluiului
