- Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu.
- Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.- In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui – Gropeni, Braila – Dunare – Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 ha. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 ha, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.
- In suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.
- Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti).
- Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
- Padurile ocupa o suprafata de 22.600 ha, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 ha, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 ha, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcimi, stejari si diverse alte specii.
- Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
- Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari migratoare.
- In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
- Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
- In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Campia Baraganului, sunt mult modificate. In aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul raului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
- In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
- Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intalni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta mica alba, lopatarul, starcul rosu, starcul cenusiu.
- In partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla “Popina Blasova”, inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).
- De asemenea, padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.
