Neamurile de romi din Craiova

2 articole interesante despre romi si neamurile cele mai veche si renumite de romi din cartierele craiovene si in special faimosul “Fata Luncii”.Tiganii reprezinta intre 2 si 7 la suta din populatia Romaniei, fiind considerati cel mai reprezentativ segment etnic dupa acela al ungurilor.Peste tot in lume, acestia sunt perceputi ca o populatie asociata, cu un statut social inferior, in raport cu populatia majoritara, manifestand, in grade diferite, o atitudine mai degraba negativa. Ar fi insa absolut gresit a spune ca ei au starnit, in colectivitatea romaneasca, in mod exclusiv sentimente de respingere. Am putea spune ca reactia a fost mai degraba ambivalenta.“Tigan” a insemnat un termen cu o semnificatie nu intotdeauna negativa. De multe ori, el ascundea si ascunde, si in prezent, si o doza importanta de simpatie si pretuire.Pentru roman, am putea spune ca acest mixt de sentimente ar putea fi rezumat la urmatoarele componente mai importante: tiganul traieste in conditii economice mizere (desi exista o folcloristica a tiganului bogat, care detine importante cantitati de aur); are un statut de neinvidiat; totodata el nu este “umil”, ci o persoana independenta (libera ca “pasarea cerului”), care isi face propria sa viata, la marginea societatii, dar in afara constrangerilor ei, dupa norme proprii de viata pe care le respecta cu strictete. ESTE, DEJA, DESTUL DE POPULAR “MITUL TIGANULUI LIBER SI FERICIT”.In constiinta populatiei majoritare, populatia de tigani nu a constituit una din problemele majore ale societatii noastre decat in mod exceptional.Daca, traditional, in Romania a dominat toleranta, in alte tari (cum este cazul societatii germane fasciste) caracteristicile erau mai degraba masurile dure, de alungare si deportare.Socialismul a promovat, in tara noastra, o ideologie a nediscriminarii etnice. Formal, atitudinea anti-tiganeasca a fost activ descurajata. Nu putini sunt rromii care, azi, il regreta pe Ceausescu, deoarece, atunci, aveau dreptul la un loc de munca, iar familiile lor erau obligate sa-si trimita copiii la scoala. In momentul de fata, datorita schimbarilor rapide care au avut loc in societatea romaneasca, conditiile de viata ale populatiei de rromi s-au modificat dramatic, somajul luand proportii dezastruoase in randul acestui segment important al colectivitatii. Exista, bineinteles, tigani extrem de bogati, proprietari de palate uriase, hoteluri elicoptere si limuzine de lux, dar cei mai multi, mai ales din mediul rural, traiesc intr-o saracie lucie, ca-n Evul Mediu, in bordeie de pamant (cu folii la ferestre) si-si duc viata la lumina lampii cu gaz sau a lumanarii de seu.Dupa opinia sociologilor, cei mai multi tigani din Romania si, poate, chiar din Balcani, traiesc in judetul Dolj, mai precis la Craiova, motiv de mare ingrijorare pentru autoritati.In cadrul acestei etnii convietuiesc, laolalta, mai multe categorii sociale: tigani-sadea, rudari, cocalari, tismanari, laieti, aurari, penari, argintari, tigani de matase, lautari etc.sursa: Cronica Romana.DEŞI SUNT RĂSPÂNDIŢI LA SADOVA, BISTREŢ, BECHET, OCOLNA, GHIDICI, Malu Mare, Coşoveni, Coţofeni, Cerăt (mă refer la mediul rural), iar la Craiova în cartierele Brestei, Sineasca, Romaneşti, Popoveni, Craioviţa Nouă, Bordei etc., adevăratul “Stat Major General” al ţiganilor din Cetatea Băniei şi chiar din Oltenia se află în “Faţa Luncii”. Acolo, în cel mai rău-famat cartier al Craiovei, “Faţa Luncii”, trăiesc cele mai numeroase, mai vestite, mai puternice şi mai de temut neamuri de rromi, în jurul cărora “roiesc” puzderii de legende. IATĂ-LE FĂCUTE PUBLICE, ÎN PREMIERĂ, PRIN INTERMEDIUL AUTORILOR ACESTEI CĂRŢI. NEAMUL SERDĂREŞTILOR NUMĂRĂ PESTE 1.000 DE MEMBRI şi este considerat cel mai numeros. Are “rădăcini” în Serbia şi este răspândit în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Teleorman. Legenda spune că, în urma unui atentat comis la Belgrad, asupra Prinţului Nikolaev al Bulgariei, pe care l-au atacat şi jefuit, prin Sănătescu şi Velcu, Serdăreştii, deveniţi “daţi în urmărire generală”, au fost nevoiţi să fugă din Serbia şi să se stabilească în România, la Scăpău şi Cladova, judeţul Mehedinţi, având asupra lor “bănicioare de aur”. Primul membru al clanului Serdăreştilor care s-a stabilit în Craiova a fost Cladoveanca, una dintre numeroasele fiice ale lui Serdar. AŞA S-A “ÎMPÂNZIT” “FAŢA LUNCII”, DE-A LUNGUL VREMII, CU NUME SONORE CA: Perian, Consulat (ginerele lui Iorgu Fulgeran), Molonia, Speculant, Năzdrăvan, Raicovici, Veniamin, Abel, Benone, Guvernator, Suedia, Ambasada, Filozof, Xenofon, Seldford, Ion şi Nicu Tîngăvean, Moldovean, Egret, Pătrulică, Ionuţ, Francis, Levier, Albert, Cătălin, Admirator, Artist, Ambasador, Sorin, Panţoilă, Pendeh, Bacu, Izvoran, Braurovschi, Prefect, Medalion, Wilifort. N PREZENT, CEL MAI REPREZENTATIV EXPONENT AL CLANULUI SERDĂREŞTILOR este, de departe, Vasile Velcu Năzdrăvan, liderul Uniunii Rromilor din Cetatea Băniei, consilier în cadrul Prefecturii judeţulu Dolj. În timpul liber dresează lei şi îmblânzeşte şerpi, atribuindu-i-se puteri paranormale. Ştie Biblia pe de rost şi, datorită credinţei neţărmuite în Dumnezeu, a transformat un fost canton silvic în biserică pentru cei mai săraci ţigani din cătunul Ocolna (de lângă Dăbuleni), la ceremonie participând IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, şi prefectul de atunci, Cornel Mondea. A lucrat la un scenariu de film, fapt ce i-a trezit un imens interes regretatului actor şi regizor Adrian Pintea, care l-a vizitat acasă, în “Faţa Luncii”, împreună cu Lavinia Tatomir, soţia sa. VASILE VELCU NĂZDRĂVAN ESTE CUSCRU CU SILVIAN FILOTI FULGUŢĂ, preşedintele executiv al Comunităţii Etniei Rromilor din România şi membru de seamă al Neamului Micleştilor. Marele său idol este Parulea, primul lider al ţiganilor din Oltenia, care s-a bucurat de preţuirea Regelui Carol I. UN ALT NUME DE ELITĂ ESTE BULIBAŞA IORGU FULGERAN, lăudat de Adrian Păunescu în “Flacăra” veche, de dinainte de Revoluţie, despre care s-a scris că îşi avea ascunse (îngropate) în Pădurea de la Saru, de lângă Balş, judeţul Olt, revolverul şi un cufăr cu ducaţi şi bijuterii din aur. A murit la 90 de ani şi este înmormântat în cimitirul de la Mofleni. A lăsat în urma sa una dintre cele mai puternice familii, ai căror exponenţi aproape că nu mai au nevoie de nici o prezentare: Ion, Minut, Vipale, Valter, Fulguţă, Secretar, Pică, Vulpaşin etc. DIN NEAMUL MICLEŞTILOR MAI PROVIN: Ion al lui Nechită, Nicu al lui Nechită, Nichifor, Chiodorean, Giorcu şi Vasile a lui Nechită. NEAMUL NICOLCEŞTILOR ÎŞI ARE RĂDĂCINILE ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI şi familii răspândite în toată ţara, ca şi Neamul Serdăreştilor şi cel al Micleştilor. Primii ţigani stabiliţi în Craiova sunt Gugu, Poenaru şi Biţă, urmaţi de Iablonoschi, Renania, Ministru, Sălistra, Palestina, Işfan, Mărginean, Gilort, Merluţă, Tăchiţă, Covaci, Chiselef, Elveţia, Patrian, Ion, Voinea, Rădulean, Raimon, Dolores, Nelson, Titu, Merluţă, Vaniel, Rica, Vicu, Casier, Marius, Suprem, Chiciu, Varica, Braghi, Catârâţa, Ghiţă, Solomon, Onisâm, Bogdan, Andrei, Dragoş. În prezent, duc mai departe “ştafeta”: Catinca, Eusebiu, Oblemenco, Agripina, Lafaet, Parţoi, Catană, Mustafa, Zavircean, Jertfi, Loti, Eminescu, Bălan etc. NEAMUL IAMANDIŢEŞTILOR PROVINE TOT DIN ZONA MEHEDINŢIULUI, “întemeietori” în “Faţa Luncii”, fiind: Bulaş, Maşarca, Măriţa, Rădianca, Neaga, Angela, Ciupală, Madama, Corigean. Urmaşii acestui clan vestit sunt astăzi: Speranţa, Fluturica, Eminovici, Mantu, Anglia, Carmen, Muguraş, Someş, Riprîsîna, Moruzi, Tilora, Orleşteanca, Cristofin, Bijuteria, Ferguson, Ciută şi mulţi alţii pe care, din lipsă de spaţiu, nu-i putem aminti. NEAMUL DOBRINEŞTILOR ESTE UN NEAM LA FEL DE ÎNSEMNAT, cu multe “rădăcini” în satul Gabru, judeţul Dolj. De-a lungul vremii, membri ai acestui neam s-au înrudit (prin căsătorii) cu Micleştii, Serdăreştii, Iamandiţe