Parcul National Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 645). Consiliul de Miniştri a luat această decizie “datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca şi datorită frumuseţii peisajului”.
În 1938, când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, au fost luate în considerare numai 440 ha. În 1972, această suprafaţă a crescut la 900 ha, iar astăzi, zona de conservare specială acoperă o suprafaţă de 4879ha, zona de parc naţional ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul în care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2% din suprafaţa totală a masivului a fost luată în considerare pentru conservare.
În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc naţional prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România.
Parcul Naţional Piatra Craiului

Începând din anul 1999, odată cu demararea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii se constituie şi administraţia parcului.
Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca şi parc naţional este acela de a asigura conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale.
Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Pietrei Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu (satele Măgura şi Peştera), Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14773 ha, din care 7806 ha în judeţul Braşov şi 6967 ha în judeţul Argeş.
Parcul Naţional Piatra Craiului

În interiorul parcului este prevăzută o zonă de conservare specială, în suprafaţă de 4879ha (Braşov 2624ha, Argeş 2255ha), din care rezervaţie ştiinţifică 683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare specială mai include şi alte 4 zone carstice, şi anume Cheile Zărneştilor (Prăpastiile Zărneştilor) în judeţul Braşov şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului şi Cheile Dâmboviţei, situate în judeţul Argeş, precum şi o arie de protecţie cu caracter de monument al naturii totalizând 1.5 ha (Peştera Liliecilor). În interiorul zonei de conservare specială se află şi zona în care păşunatul este interzis, cu o suprafaţă de 1189 ha. Restul suprafeţei de 9894ha (Braşov 5182ha, Argeş 4712ha) constituie zona de parc naţional.

Previous post Elena Udrea viziteaza Delta
Next post Traian Basescu: Romania va intra in recesiune

Adaugă un comentariu